Când ești pe un drum cu sens unic, nu-ți mai permiți să faci orice. Ai restricții. Fiecare clipă te costă altfel.

Să faci lucrurile la timp, când trebuie, când ai șansa, căci dacă întârzii, s-ar putea să nu mai ai pentru ce!

Iar dragostea.. dacă o găsești, când o găsești,  trăiește-o! Atunci! Să faci cum simți, să nu grăbești lucruri, să nu te chinui, să vină de la sine, firesc, ușor… Să nu lași să-ți scape!

Nimic nu e mai frumos decât un suflet care comunică, simte cu alt suflet. Nici măcar nu e nevoie de cuvinte; sunt de ajuns gesturile, privirile, atingerile. În dragoste, oamenii se intuiesc, se susțin, se conțin, se iubesc, adică. Cuvintele.. sunt adiacente și, totuși, comunicarea este totală. Asta e frumos. Și atunci, trăiești.

Lucrurile serioase, precum ce povesteam mai sus, se iau în serios, nu ai cum să glumești. Nu ai cum să le ignori, să te prefaci că nu există. Sunt atât de puține, că n-ai cum să le eviți. Te obligă să le iei în seamă. Dacă te joci și nu ești capabil să ți le asumi, te ucid, te transformă în nimic, îți clocotesc pulsul.

Singurătatea nu ține de urât. Lasă-te să simți, trăiește, lasă iubirea să-ți țâșnească prin gânduri!

Râzi să te audă tot universul!

 

M.