E tragedie națională.

Strigăm vinovații, îi condamnăm pe organizatori, avem opinii despre muzica ce i-a adus în Colectiv, despre Halloween, mass-media se bat în concluzii și anchete, văd iar texte cum că avem „prea multe biserici, puține spitale”. Ne vărsăm frustrările și nemulțumirile cu cea mai mare ușurință în ceea ce privește societatea în care trăim. Experți suntem în a ne da cu părerea, specialiști în cuvinte, teorii, mai cu seamă, în astfel de momente, în așa nenorociri, când, de fapt, unicul lucru pe care trebuie și îl putem face, în aceste momente, este să ne îndreptăm gândurile și rugăciunile pentru cei care nu mai sunt printre noi, pentru cei pe care i-au lăsat și pentru cei care s-au salvat.

Doamne, ajută!